Romanian Wiki
Don't have an account?
Register
Register

Changes: Reşiţa

Back to page
Edit
No edit summary
m (1 revision)
 
(One intermediate revision by one other user not shown)
Line 1: Line 1:
  +
{{legături externe|iulie 2009}}
−
Reşiţa este un oraş din [[Caraş-Severin]], [[Banat]], [[România]].
  
  +
{{referinţe}}
  +
{{Casetă aşezare
  +
|tip_asezare=Municipiu
  +
|nume=Reşiţa
  +
|stemă=Actual Resita CoA.png
  +
|imagine=Resita Sud (centru), in departare Resita Nord, 1 nov 2008.jpg
  +
|imagine_descriere=Centrul Reşiţei, în depărtare Reşiţa Nord
  +
[[ Fişier:ResitaCS.JPG|thumb|right|250px|Vedere panoramică cu valea Bârzavei]]
  +
|latd=45|latm=18|lats=0|latNS=N|longd=21|longm=53|longs=25|longEV=E
  +
| pushpin_map = România
  +
| tip_subdiviziune = Ţară
  +
| nume_subdiviziune = {{ROU}}
  +
| tip_subdiviziune1 = [[Judeţele României|Judeţ]]
  +
| nume_subdiviziune1 = {{jud|Caraş-Severin}}
  +
| titlu_atestare = Atestare documentară
  +
|an=1673
  +
|populaţie=84026
  +
|populaţie_note_subsol=<ref name="edrc_2002">{{Citat web|url=http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=1832&judet_id=1909&localitate_id=1910|title=Rezultatele recensământului din 2002 pentru Reşiţa, Caraş-Severin}}</ref>
  +
|recensământ=2002
  +
|suprafaţă_totală_km2=
  +
|densitate=
  +
|altitudine=208|
  +
|lider_titlu=Primar
  +
|lider_nume=Mihai Stepanescu
  +
|lider_partid=independent
  +
|lider_ales=2008
  +
|sit-adresă=http://www.primaria-resita.ro/
  +
|p1=[[Câlnic, Caraş-Severin|Câlnic]]
  +
|p2=[[Cuptoare (Reşiţa), Caraş-Severin|Cuptoare]]
  +
|p3=[[Doman, Caraş-Severin|Doman]]
  +
|p4=[[Moniom, Caraş-Severin|Moniom]]
  +
|p5=[[Secu, Caraş-Severin|Secu]]
  +
|p6=[[Ţerova, Caraş-Severin|Ţerova]]
  +
|sit-limbă=ro
  +
|sit-nume=Situl oficial al primăriei
  +
|note=
  +
|hartă=Resita CarasSeverin.png
  +
}}
  +
'''Reşiţa''' (în {{hu|Resicabánya}}, în {{de|Reschitz}}, în {{cz|Rešice}}), este municipiul reşedinţă de judeţ al [[judeţul Caraş-Severin|judeţului Caraş-Severin]], [[Banat]], [[România]].
   
  +
== Aşezare geografică ==
−
==Important de văzut==
  
  +
Municipiul Reşiţa este situat pe malul [[Bârza]]vei. În apropiere se află exploatări de huilă, pe [[Valea Domanului]], de minereuri de fier la [[Lupac]] şi [[Ocna de Fier]], precum şi de calcare.
−
*'''Muzeul Banatului Montan, Str. Republicii 10, ☎�+40(355)401219[mailto:office@muzeulbanatuluimontan.ro office@muzeulbanatuluimontan.ro])'''
  
−
* '''Colecţia de Artă Veche Bisericească, Str. Libertăţii 38, ☎�+40 (255) 213181. '''
  
   
  +
== Industria ==
  +
Reşiţa a fost considerat mult timp ca fiind al doilea centru siderurgic al [[România|României]]. Industria siderurgică în fontă, oţel, laminate, a construcţiilor de maşini (electrice şi diesel, utilaj petrolier, siderurgic şi chimic, material rulant), chimică (chimizarea lemnului, cocs). Are o populaţie de 83,985 locuitori (la nivelul anului [[2004]]). Este un important centru industrial în prelucrarea oţelului şi construcţia de maşini. C.S.R. ([[Combinatul Siderurgic Reşiţa]])-în prezent TMK-Reşiţa şi U.C.M.R. ([[Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa]]) sunt uzinele care au susţinut oraşul şi l-au ţinut în viaţă mai bine de 300 de ani. Primele uzine au fost fondate în [[1771]], în timpul domniei împărătesei [[Maria Terezia]]. La 3 iulie 1771 au fost inaugurate primele furnale înalte de pe actuala vatra a furnalelor din cadrul SC TMK Reşiţa SA. În trecut au fost cunoscute sub denumirea de [[Uzinele şi Domeniile Reşiţa]] sau [[UDR]], aşa cum se poate citi pe unele locomotive cu aburi fabricate aici, şi mai înainte se chemau St.E.G.
   
  +
== Oraşul ==
  +
[[Fişier:Banat Josephinische Landaufnahme pg145.jpg|300px|left|thumb|Reşiţa în [[Harta Iosefină]] a [[Banat]]ului, 1769-72]]
   
  +
Istoric, localitatea este atestată din [[secolul al XV-lea]] cu numele de Rechyoka şi Rechycha. Cercetările arheologice au descoperit în acest spaţiu urme de locuire din perioada neolitică, dacică şi romană. Este menţionată în [[1673]] cu numele Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către paşalâcul [[Timişoara|Timişoarei]], iar în anii [[1690]] – [[1700]], izvoarele o amintesc ca depinzând de [[Districtul Bocşei]] împreună cu alte localităţi din [[Valea Bârza]]vei.
−
{{WikiTravel}}
  
  +
Conscripţia din [[1717]] o menţionează cu numele Retziza, având 62 gospodării impuse de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici. Ea devine din [[3 iulie]] [[1771]] locul de întemeiere a celui mai vechi şi important centru metalurgic de pe continentul european. Odată cu naşterea uzinelor, se pun bazele Reşiţei industriale.
−
[[Category:România]]
  
  +
Iniţial, au existat doua sate apropiate - [[Reşiţa Romana]] (Reschiza Kamerală sau Olah Resitza) şi Reşiţa Montana (Eisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya). Uzinele au fost amplasate în Reşiţa Montana, locuită la început de cărbunari români. Mai târziu, în [[1776]], au fost colonizate 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia şi [[Austria de Sus]], iar intre [[1782]] – [[1787]] cu familii germane din regiunea Rinului.
  +
Între anii [[1910]] – [[1925]] , Reşiţa a avut statutul unei comune rurale, iar din [[1925]] a fost declarată oraş, consecinţă a recunoaşterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice şi constructoare de maşini din [[România]] modernă. Din [[1968]], prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului i s-a oferit gradul de municipiu, reşedinţă a [[Judeţul Caraş-Sverin|judeţului Caraş-Severin]].
  +
  +
Oraşul este considerat de locuitori ca fiind împărţit în două mari părţi, ''Reşiţa de sus'' sau oraşul vechi, respectiv ''Govândari'' zonă construită după 1965. Oraşul vechi este format din mai multe cartiere: "Muncitoresc", "Valea Domanului", "Lunca Pomostului", "Moroasa I şi II", "Driglovăţul Nou" şi "Driglovăţul Vechi", "Stavila", Minda", "Başovăţ" şi "Lend"; în timp ce în partea nouă a oraşului, Govândari (denumirea oficială este Lunca Bârzavei) există patru "Microraioane". La acestea se mai adaugă localităţile componente, considerate şi ele cartiere: Câlnic, Ţerova, Secu şi Cuptoare, iar Moniom este sat aparţinător Municipiului Reşiţa.
  +
Localităţile care aparţin municipiului Reşiţa sunt menţionate în izvoare după cum urmează :
  +
· ŢEROVA - 1433 (Cherova), 1597 (duc Czerova), 1717 (Zerob), 1716-1723 (Zarnova), 1779 (Zerchova);
  +
· DOMAN - 1370 ;
  +
· CÎLNIC - 1597 (Kalnic);
  +
· MONIOM - 1587 (Manihom);
  +
· SECU - CUPTOARE - 1673, 1690 - 1700 (Kuptora), 1851 (Kuptore).
  +
  +
Sub aspect urbanistic Reşiţa a cunoscut de asemenea, importante realizări: cartiere întregi de locuinţe în lunca Pomostului, pe Moroasa şi lunca Bârzavei. La Reşiţa funcţionează un teatru, numit "George Augustin Petculescu" în Casa de Cultură a Sindicatelor un cinematograf ''Dacia'', situat în oraşul nou, cinematograful "Cultural" fiind desfiinţat, clădirea a fost trecută din patrimoniul Consiliului Local în patrimoniu privat, ea fiind retrocedată proprietarilor. Fiind monument istoric, imobilul este restaurat în această perioada (2007-2008) şi va deveni sediul Teatrului „G. A. Petculescu”. În trecut a existat şi un al treilea cinematograf "Casa Muncitorească", clădire în care a funcţionat clubul muncitoresc înainte de perioada comunistă, dar după 1989 autorităţile au închiriat o parte a clădiri (holul de acces) unei societăţi comerciale care a organizat discotecă. Din cauze necunoscute, în anul 2002 (14/15 august) clădirea a ars, în prezent ea fiind demolată.
  +
  +
== Istoric ==
  +
[[Fişier:Resita 2.jpg|thumb]][[Fişier:Regele Ferdinad.JPG|thumb]]
  +
În anul 1872 uzinele "St. E. G." de la Reşiţa produc pentru căile ferate europene: 16 macarale, 18 rezervoare pentru castelele de apă, 110 plăci pentru întoarcerea locomotivelor, 514 inimi de încrucişare pentru macaze, 793 de tampoane.
  +
În 1872, uzina produce prima locomotivă, denumită ,,Reşiţa 2'' cu ecartament de 948 mm, proiectată de John Haswell - directorul fabricii de locomotive "St. E. G." din Viena, locomotivă destinată transporturilor interne uzinale.
  +
  +
Începând cu anul 1920, la "Uzinele Domeniilor" din Reşiţa şi la "Uzinele Nicolae Malaxa" din Bucureşti începe proiectarea şi construcţia următoarelor tipuri de locomotive:
  +
* seria 230 pentru trenuri de călători (1932-1936)
  +
* seria 142 pentru trenuri grele de călători (1937-1940)
  +
* seria 50 pentru trenuri de marfă (1926-1936)
  +
* seria 150 pentru trenuri grele de marfă (1947-1960)
  +
* seria 131 pentru trenuri de călători pe linii secundare (1939-1942)
  +
* seria 151 prototipuri pentru trenuri grele (1938-1939).
  +
  +
În anul 1926 se produce la Reşiţa locomotiva cu abur 50.243 "Regele Ferdinand", prima locomotivă construită în România în perioada interbelică. Datorită succesului în construcţia de locomotive la Reşiţa şi Malaxa, începând cu anul 1930, în România nu s-a mai importat nici o locomotivă.
  +
  +
Între anii 1926-1960, in România s-au construit 1207 locomotive cu abur, reprezentând 10 tipuri pentru cale normală şi trei tipuri pentru cale îngustă. Din acestea s-au fabricat 797 la "Uzinele Reşiţa" şi 410 la "Uzinele Malaxa" din Bucureşti. În anul 1960, producţia de locomotive cu abur s-a sistat, industria românească profilându-se pe producţia de locomotive diesel şi electrice. Locomotivele cu abur au funcţionat în exploatarea C.F.R. până în anul 1980. În perioada 1980-1998, locomotivele cu abur au fost casate in proporţie de 98%.
  +
  +
== Demografie ==
  +
{{Demografie/Reşiţa}}
  +
  +
În anul [[1930]] Reşiţa avea o populaţie de 19.868 de locuitori, dintre care 10.637 germani (53,5%), 5.851 români (29,4%), 2.127 maghiari (10,7%), 381 cehi şi slovaci, 300 evrei, 257 ţigani ş.a. Din punct de vedere confesional, populaţia oraşului era alcătuită din 12.352 romano-catolici (62,1%), 5.439 ortodocşi (27,3%), 633 greco-catolici (3,1%), 531 reformaţi (2,6%), 431 lutherani, 348 mozaici ş.a.
  +
  +
Populaţia municipiului totalizează 84.026 locuitori, din care 40.517 bărbaţi şi 43.509 femei (conform recensământului din anul 2002). De menţionat că în anul 1992 Reşiţa avea 96.918 locuitori, din care 47.820 bărbaţi şi 49.098 femei, de aici reiese că populaţia municipiului este în scădere datorită regresului industriei grele, ceea ce a condus la mutarea unei părţi a locuitorilor în zone rurale, dar şi datorită emigraţiei masive a etnicilor de origine germană.
  +
  +
== Politică ==
  +
Consiliul Local al municipiului este compus din 21 de consilieri împărţiţi astfel:
  +
{| cellpadding="2" cellspacing="0" border="1" class="wikitable"
  +
! style="background:#ccc" | &nbsp;&nbsp;&nbsp;
  +
! style="background:#ccc" | Partid
  +
! style="background:#ccc" | Consilieri
  +
! style="background:#ccc" colspan="13" | Componenţa Consiliului
  +
|-
  +
| {{Politica românească/culori partide/DA}} | &nbsp;
  +
| [[Partidul Democrat-Liberal]]
  +
| style="text-align: right" | '''9'''
  +
| {{Politica românească/culori partide/DA}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/DA}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/DA}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/DA}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/DA}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/DA}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/DA}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/DA}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/DA}} | &nbsp;
  +
|-
  +
| {{Politica românească/culori partide/PSD}} | &nbsp;
  +
| [[Partidul Social Democrat]]
  +
| style="text-align: right" | '''7'''
  +
| {{Politica românească/culori partide/PSD}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/PSD}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/PSD}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/PSD}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/PSD}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/PSD}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/PSD}} | &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
|-
  +
| {{Politica românească/culori partide/PNL}} | &nbsp;
  +
| [[Partidul Naţional Liberal]]
  +
| style="text-align: right" | '''3'''
  +
| {{Politica românească/culori partide/PNL}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/PNL}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/PNL}} | &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
|-
  +
| {{Politica românească/culori partide/PNG}} | &nbsp;
  +
| [[Partidul Noua Generaţie - Creştin Democrat]]
  +
| style="text-align: right" | '''2'''
  +
| {{Politica românească/culori partide/PNG}} | &nbsp;
  +
| {{Politica românească/culori partide/PNG}} | &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
| &nbsp;
  +
|}
  +
  +
== Obiective turistice/Cultură şi patrimoniu cultural ==
  +
  +
* '''Muzeul judeţean''' de istorie înfiinţat în 1959, astăzi purtând denumirea de Muzeul Banatului Montan.
  +
* '''Muzeul permanent de locomotive cu abur''' care înfăţişează 16 modele de locomotive produse la Reşiţa în decursul a peste 100 de ani (1872-1959), printre care şi prima locomotivă din România datând din 1872 dar care a purtat de la data fabricaţiei şi până la data puneri ei pe soclu în muzeu, numărul 2. Este amenajat în aer liber şi este singurul muzeu de acest gen din [[România]]. Este monument istoric şi datează din anul 1972.
  +
* '''Colectia de carte religioasa si icoane''' de la Protopopiatul Ortodox a fost transferată, în anul 2007, la Episcopia Ortodoxă Română din Caransebeş
  +
* '''Parcul Zoo'''
  +
* '''Atracţii botanice''' printre acestea se numără unele specii de arbori foarte rari în Europa.
  +
** ''[[Mimosa]]'' (arbore de mătase)
  +
<!-- '''Denumiri ştiinţifică:''' ''Albizia julibrissin''
  +
'''Familie:''' Fabaceae
  +
'''Origine:''' Asia, din Iran pana in Japonia
  +
[http://www.gradinamea.ro/_files/Image/articole/original/800_mimosa.jpg]
  +
[http://en.wikipedia.org/wiki/Albizia] -->
  +
** ''[[Tulipul]]'' (arbore de lalea)
  +
<!-- '''Denumiri ştiinţifică:''' ''Liriodendron tulipifera''
  +
'''Familie:''' Magnoliaceae
  +
'''Origine:''' America de Nord, Texas
  +
[http://www.beeclass.com/dts/tuliptreeblossom2.JPG]
  +
[http://en.wikipedia.org/wiki/Liriodendron_tulipifera] -->
  +
** ''[[Gingko]]'' (arborele pagodelor, arborele memoriei)
  +
<!-- '''Denumiri ştiinţifică:''' ''Ginkgo biloba''
  +
'''Familie:''' Ginkgoaceae
  +
'''Origine:''' Asia, China orientală
  +
[http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f2/Ginkgo-biloba-male.JPG]
  +
[http://www.uniovi.es/bos/Asignaturas/Botanica/Imagenes/Ginkgo%20biloba%20(Ginkgophyta).JPG]
  +
[http://en.wikipedia.org/wiki/Ginkgo_biloba] -->
  +
** ''[[Chiparos]]'' (chiparosul de baltă)
  +
<!-- '''Denumiri ştiinţifică:''' ''Taxodium distichum''
  +
'''Familie:''' Cupressaceae
  +
'''Origine:''' Sud estul Americi de Nord
  +
[http://www.clemson.edu/hort/scmg/images/Baldcypress.JPG]
  +
[http://en.wikipedia.org/wiki/Taxodium_distichum] -->
  +
** ''[[Sakura]]'' (cireş japonez)
  +
<!-- '''Denumiri ştiinţifică:''' ''Prunus serrulata''
  +
'''Familie:''' Rosaceae
  +
'''Origine:''' Asia, de la poalele Munţiilor Himalaia până în Jaoinia
  +
[http://poze.netflash.ro/gallery/large/imgK9yyK7.jpg]
  +
[http://en.wikipedia.org/wiki/Prunus_serrulata] -->
  +
  +
* ''' Muzeul de Istorie al Banatului Montan;'''
  +
* ''' Muzeul de Locomotive cu Aburi;''
  +
* ''' Casa de Cultură a Sindicatelor;''
  +
* ''' Teatrul G.A. Petculescu;''
  +
* ''' Biblioteca Judeţeană Paul Iorgovici;'''
  +
* ''' Biblioteca Franceză;'''
  +
* ''' Biblioteca Germană;'''
  +
* ''' Palatul Cultural (Cinematograful Cultural) 1928;'''
  +
* ''' Casa Muncitorească Reşiţa;'''
  +
* ''' Cazinoul Român, (Cazina), 1/4 sec. XX;'''
  +
* ''' Biserica Evanghelică, sec. XIX /1901; '''
  +
* ''' Casa Neff I cu baia publică, 4/4 sec. XIX;'''
  +
* ''' Sinagoga, sec. XIX; '''
  +
* ''' Uzina hidroelectrică Grebla şi Castelul de apă din amonte, 1903-1909; '''
  +
* ''' Catedrala Ortodoxă Română Reşiţa Montană,” Adormirea Maicii Domnului,”1936;'''
  +
* ''' Gara Reşiţa-Sud, 1932/ 1914; '''
  +
* ''' Podul de la vamă, 1931, primul pod nituit şi sudat din ţară; '''
  +
* ''' Ansamblu de clădiri muncitoreşti şi de raport din secolul XIX;'''
  +
* ''' Biserica tip sală şi necropolă medievală, sec. XIV – XV. '''
  +
  +
== Împrejurimi ==
  +
  +
* ''Secu'' - lacul de acumulare cel mai apropiat de Reşiţa, care alimentează Reşiţa cu apă potabilă.
  +
* ''Văliug'' ('''Franzdorf''') - aşezare creată după 1780 de oamenii care pregăteau cărbune de lemn pentru uzinele din Reşiţa. În 1908 - 1909 a fost construit aici un lac de acumulare (Lacul Vechi) de circa 12 [[ha]], pentru necesităţile uzinelor siderurgice; după înfiinţarea unor noi furnale şi oţelării s-a realizat un al doilea lac (56 [[ha]]), lung de peste 3 km şi având un debit de 10 milioane [[mc]] apă.
  +
* ''Crivaia'' - de la Văliug încă 5 [[km]], la extremitatea sudică a acestuia, într-o frumoasă poiană străbătută de apa Bârzavei.
  +
* ''Semenic'' - 10 [[km]] de la Văliug, staţiune turistică cu pârtii de schi pentru începători.
  +
* ''Gărâna'' ('''Wolfsberg''') - sat cu folclor interesant, deşi în momentul de faţă populaţia de origine germană a emigrat aproape în totalitate, satul s-a transformat într-o zonă turistică şi începând cu 1993, anual, aici are loc la mijlocul luni iulie '''Festivalul de Jazz Gărâna'''.
  +
* ''Trei Ape'' - Staţiune turistică cu lac de acumulare situat la sud le satul Brebu Nou. De la baza acestui lac îzvorăşte râul Timiş. Adună apele pâraielor Brebu, Grădişte şi Semenic, iar apa de deversare din lac împreună cu izvorul de la baza acestuia formează râul ce a fost amintit mai devreme.
  +
* ''Peştera Comarnic''
  +
* ''Cheile Carşului''
  +
* ''[[Bocşa]]'' - localitate importantă la numai 18 [[km]] de Reşiţa.
  +
* ''Peştera Popovăţ''
  +
* ''Ocna de fier'' - aici poate fi vizitată "Colecţia de minerale şi flori de mină" aparţinând lui Constantin Gruescu.
  +
* ''Dognecea'' - aşezare cu trecut bogat; mine de aur şi argint exploatate de romani. În nordul localităţii există două lacuri de acumulare - Lacul Mic, numit şi ''Lacul nuferilor'', declarat rezervaţie botanică, şi Lacul Mare, numit şi La Zid, din cauza barajului construit pe pârâul Dognecea.
  +
* ''Ramna''
  +
* ''[[Biniş, Caraş-Severin|Biniş]]'' - vechi şi vestit centru bănăţean de ceramică nesmălţuită unde se mai practică încă olăritul.
  +
* ''Berzovia'' - localitate menţionată în singurul fragment rămas din cronica războiului purtat de Traian împotriva dacilor.
  +
* ''Ezeriş'' - important punct fosilifer, cu exemplare de faună terţiară (gasteropode, lamelibranchiate)
  +
* ''Brebu'' ('''Weidental''')
  +
* ''Lindenfeld'' - sat de pemi izolat în care mai locuiesc doar 2 oameni.
  +
  +
== Personalităţi ==
  +
* [[Valeriu Traian Frenţiu]] ([[1875]] - [[1952]]), preot, doctor în Teologie, episcop român unit cu Roma.
  +
* [[Lucia Gruescu]] (n. [[1952]]), artist fotograf, profesor de muzică.
  +
* Octavian Doclin (n. [[1950]]), poet.
  +
* [[Cristian Chivu]] (n. [[1980]]), jucător de fotbal.
  +
* [[Werner Stöckl]], (n. [[1952]]), jucător de handbal, campion mondial 1974.
  +
* [[Dinu Olăraşu]] (n. [[1962]]), cântăreţ de muzică folk
  +
* [[Constantin Lucaci]], sculptor monumentalist - a realizat Fantana Cinetrica a Resitei
  +
  +
== Note ==
  +
{{reflist}}
  +
  +
== Legături externe ==
  +
{{commonscat|Reşiţa}}
  +
{{Portal Banat}}
  +
  +
=== Instituţii ===
  +
* [http://www.prefecturacarasseverin.ro/ Prefectura Caraş-Severin]
  +
* [http://www.cjcs.ro Consiliul Judeţean Caraş-Severin]
  +
* [http://www.politiacaras.ro/ Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Caraş-Severin]
  +
* [http://www.primaria-resita.ro/ Primăria Reşiţa]
  +
* [http://www.cs.ro/dsp/ Direcţia de Sănătate Publică Caraş-Severin]
  +
* [http://www.ccia-cs.ro/ Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Caraş-Severin]
  +
* [http://www.MuzeulBanatuluiMontan.ro/ Muzeul Banatului Montan Reşiţa]
  +
* [http://www.uem.ro/ Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa]
  +
* [http://www.caras-severin.djc.ro/ Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Caraş-Severin]
  +
* [http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=1308 Anuarul Socec al României Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.]
  +
* [http://www.pnscc.ro/ Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului]
  +
  +
{{Format:Orase-Caras}}
  +
{{Reşedinţe de judeţ din România}}
  +
  +
[[Categorie:Banat]]
  +
[[Categorie:Oraşe în judeţul Caraş-Severin]]
  +
[[Categorie:Oraşe în România]]
  +
[[Categorie:Localităţi în Banat]]
  +
[[Categorie:Municipii în România]]
  +
  +
[[ar:ريشيتسا]]
  +
[[bg:Решица]]
  +
[[cs:Reşiţa]]
  +
[[de:Reşiţa]]
  +
[[en:Reşiţa]]
  +
[[eo:Reşiţa]]
  +
[[es:Reşiţa]]
  +
[[fr:Reşiţa]]
  +
[[he:רשיצה]]
  +
[[hr:Rešica]]
  +
[[hu:Resicabánya]]
  +
[[id:Reşiţa]]
  +
[[it:Reşiţa]]
  +
[[la:Reşiţa]]
  +
[[nl:Reşiţa]]
  +
[[nn:Reşiţa]]
  +
[[no:Reşiţa]]
  +
[[pl:Reşiţa]]
  +
[[pt:Reşiţa]]
  +
[[simple:Reşiţa]]
  +
[[sr:Решица]]
  +
[[sv:Reşiţa]]
  +
[[tg:Решитса]]
  +
[[zh:雷希察]]

Latest revision as of 22:28, 12 March 2010

Template:Legături externe Template:Referinţe Template:Casetă aşezare Reşiţa (în Template:Hu, în Template:De, în Template:Cz), este municipiul reşedinţă de judeţ al judeţului Caraş-Severin, Banat, România.

Aşezare geografică[]

Municipiul Reşiţa este situat pe malul Bârzavei. În apropiere se află exploatări de huilă, pe Valea Domanului, de minereuri de fier la Lupac şi Ocna de Fier, precum şi de calcare.

Industria[]

Reşiţa a fost considerat mult timp ca fiind al doilea centru siderurgic al României. Industria siderurgică în fontă, oţel, laminate, a construcţiilor de maşini (electrice şi diesel, utilaj petrolier, siderurgic şi chimic, material rulant), chimică (chimizarea lemnului, cocs). Are o populaţie de 83,985 locuitori (la nivelul anului 2004). Este un important centru industrial în prelucrarea oţelului şi construcţia de maşini. C.S.R. (Combinatul Siderurgic Reşiţa)-în prezent TMK-Reşiţa şi U.C.M.R. (Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa) sunt uzinele care au susţinut oraşul şi l-au ţinut în viaţă mai bine de 300 de ani. Primele uzine au fost fondate în 1771, în timpul domniei împărătesei Maria Terezia. La 3 iulie 1771 au fost inaugurate primele furnale înalte de pe actuala vatra a furnalelor din cadrul SC TMK Reşiţa SA. În trecut au fost cunoscute sub denumirea de Uzinele şi Domeniile Reşiţa sau UDR, aşa cum se poate citi pe unele locomotive cu aburi fabricate aici, şi mai înainte se chemau St.E.G.

Oraşul[]

[[Fişier:Banat Josephinische Landaufnahme pg145.jpg|300px|left|thumb|Reşiţa în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72]]

Istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka şi Rechycha. Cercetările arheologice au descoperit în acest spaţiu urme de locuire din perioada neolitică, dacică şi romană. Este menţionată în 1673 cu numele Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către paşalâcul Timişoarei, iar în anii 1690 – 1700, izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocşei împreună cu alte localităţi din Valea Bârzavei. Conscripţia din 1717 o menţionează cu numele Retziza, având 62 gospodării impuse de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi şi important centru metalurgic de pe continentul european. Odată cu naşterea uzinelor, se pun bazele Reşiţei industriale. Iniţial, au existat doua sate apropiate - Reşiţa Romana (Reschiza Kamerală sau Olah Resitza) şi Reşiţa Montana (Eisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya). Uzinele au fost amplasate în Reşiţa Montana, locuită la început de cărbunari români. Mai târziu, în 1776, au fost colonizate 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia şi Austria de Sus, iar intre 1782 – 1787 cu familii germane din regiunea Rinului. Între anii 1910 – 1925 , Reşiţa a avut statutul unei comune rurale, iar din 1925 a fost declarată oraş, consecinţă a recunoaşterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice şi constructoare de maşini din România modernă. Din 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului i s-a oferit gradul de municipiu, reşedinţă a judeţului Caraş-Severin.

Oraşul este considerat de locuitori ca fiind împărţit în două mari părţi, Reşiţa de sus sau oraşul vechi, respectiv Govândari zonă construită după 1965. Oraşul vechi este format din mai multe cartiere: "Muncitoresc", "Valea Domanului", "Lunca Pomostului", "Moroasa I şi II", "Driglovăţul Nou" şi "Driglovăţul Vechi", "Stavila", Minda", "Başovăţ" şi "Lend"; în timp ce în partea nouă a oraşului, Govândari (denumirea oficială este Lunca Bârzavei) există patru "Microraioane". La acestea se mai adaugă localităţile componente, considerate şi ele cartiere: Câlnic, Ţerova, Secu şi Cuptoare, iar Moniom este sat aparţinător Municipiului Reşiţa. Localităţile care aparţin municipiului Reşiţa sunt menţionate în izvoare după cum urmează : · ŢEROVA - 1433 (Cherova), 1597 (duc Czerova), 1717 (Zerob), 1716-1723 (Zarnova), 1779 (Zerchova); · DOMAN - 1370 ; · CÎLNIC - 1597 (Kalnic); · MONIOM - 1587 (Manihom); · SECU - CUPTOARE - 1673, 1690 - 1700 (Kuptora), 1851 (Kuptore).

Sub aspect urbanistic Reşiţa a cunoscut de asemenea, importante realizări: cartiere întregi de locuinţe în lunca Pomostului, pe Moroasa şi lunca Bârzavei. La Reşiţa funcţionează un teatru, numit "George Augustin Petculescu" în Casa de Cultură a Sindicatelor un cinematograf Dacia, situat în oraşul nou, cinematograful "Cultural" fiind desfiinţat, clădirea a fost trecută din patrimoniul Consiliului Local în patrimoniu privat, ea fiind retrocedată proprietarilor. Fiind monument istoric, imobilul este restaurat în această perioada (2007-2008) şi va deveni sediul Teatrului „G. A. Petculescu”. În trecut a existat şi un al treilea cinematograf "Casa Muncitorească", clădire în care a funcţionat clubul muncitoresc înainte de perioada comunistă, dar după 1989 autorităţile au închiriat o parte a clădiri (holul de acces) unei societăţi comerciale care a organizat discotecă. Din cauze necunoscute, în anul 2002 (14/15 august) clădirea a ars, în prezent ea fiind demolată.

Istoric[]

thumbthumb În anul 1872 uzinele "St. E. G." de la Reşiţa produc pentru căile ferate europene: 16 macarale, 18 rezervoare pentru castelele de apă, 110 plăci pentru întoarcerea locomotivelor, 514 inimi de încrucişare pentru macaze, 793 de tampoane. În 1872, uzina produce prima locomotivă, denumită ,,Reşiţa 2 cu ecartament de 948 mm, proiectată de John Haswell - directorul fabricii de locomotive "St. E. G." din Viena, locomotivă destinată transporturilor interne uzinale.

Începând cu anul 1920, la "Uzinele Domeniilor" din Reşiţa şi la "Uzinele Nicolae Malaxa" din Bucureşti începe proiectarea şi construcţia următoarelor tipuri de locomotive:

  • seria 230 pentru trenuri de călători (1932-1936)
  • seria 142 pentru trenuri grele de călători (1937-1940)
  • seria 50 pentru trenuri de marfă (1926-1936)
  • seria 150 pentru trenuri grele de marfă (1947-1960)
  • seria 131 pentru trenuri de călători pe linii secundare (1939-1942)
  • seria 151 prototipuri pentru trenuri grele (1938-1939).

În anul 1926 se produce la Reşiţa locomotiva cu abur 50.243 "Regele Ferdinand", prima locomotivă construită în România în perioada interbelică. Datorită succesului în construcţia de locomotive la Reşiţa şi Malaxa, începând cu anul 1930, în România nu s-a mai importat nici o locomotivă.

Între anii 1926-1960, in România s-au construit 1207 locomotive cu abur, reprezentând 10 tipuri pentru cale normală şi trei tipuri pentru cale îngustă. Din acestea s-au fabricat 797 la "Uzinele Reşiţa" şi 410 la "Uzinele Malaxa" din Bucureşti. În anul 1960, producţia de locomotive cu abur s-a sistat, industria românească profilându-se pe producţia de locomotive diesel şi electrice. Locomotivele cu abur au funcţionat în exploatarea C.F.R. până în anul 1980. În perioada 1980-1998, locomotivele cu abur au fost casate in proporţie de 98%.

Demografie[]

Template:Demografie/Reşiţa

În anul 1930 Reşiţa avea o populaţie de 19.868 de locuitori, dintre care 10.637 germani (53,5%), 5.851 români (29,4%), 2.127 maghiari (10,7%), 381 cehi şi slovaci, 300 evrei, 257 ţigani ş.a. Din punct de vedere confesional, populaţia oraşului era alcătuită din 12.352 romano-catolici (62,1%), 5.439 ortodocşi (27,3%), 633 greco-catolici (3,1%), 531 reformaţi (2,6%), 431 lutherani, 348 mozaici ş.a.

Populaţia municipiului totalizează 84.026 locuitori, din care 40.517 bărbaţi şi 43.509 femei (conform recensământului din anul 2002). De menţionat că în anul 1992 Reşiţa avea 96.918 locuitori, din care 47.820 bărbaţi şi 49.098 femei, de aici reiese că populaţia municipiului este în scădere datorită regresului industriei grele, ceea ce a condus la mutarea unei părţi a locuitorilor în zone rurale, dar şi datorită emigraţiei masive a etnicilor de origine germană.

Politică[]

Consiliul Local al municipiului este compus din 21 de consilieri împărţiţi astfel:

    Partid Consilieri Componenţa Consiliului
Template:Politica românească/culori partide/DA |   Partidul Democrat-Liberal 9 Template:Politica românească/culori partide/DA |   Template:Politica românească/culori partide/DA |   Template:Politica românească/culori partide/DA |   Template:Politica românească/culori partide/DA |   Template:Politica românească/culori partide/DA |   Template:Politica românească/culori partide/DA |   Template:Politica românească/culori partide/DA |   Template:Politica românească/culori partide/DA |   Template:Politica românească/culori partide/DA |  
Template:Politica românească/culori partide/PSD |   Partidul Social Democrat 7 Template:Politica românească/culori partide/PSD |   Template:Politica românească/culori partide/PSD |   Template:Politica românească/culori partide/PSD |   Template:Politica românească/culori partide/PSD |   Template:Politica românească/culori partide/PSD |   Template:Politica românească/culori partide/PSD |   Template:Politica românească/culori partide/PSD |      
Template:Politica românească/culori partide/PNL |   Partidul Naţional Liberal 3 Template:Politica românească/culori partide/PNL |   Template:Politica românească/culori partide/PNL |   Template:Politica românească/culori partide/PNL |              
Template:Politica românească/culori partide/PNG |   Partidul Noua Generaţie - Creştin Democrat 2 Template:Politica românească/culori partide/PNG |   Template:Politica românească/culori partide/PNG |                

Obiective turistice/Cultură şi patrimoniu cultural[]

  • Muzeul judeţean de istorie înfiinţat în 1959, astăzi purtând denumirea de Muzeul Banatului Montan.
  • Muzeul permanent de locomotive cu abur care înfăţişează 16 modele de locomotive produse la Reşiţa în decursul a peste 100 de ani (1872-1959), printre care şi prima locomotivă din România datând din 1872 dar care a purtat de la data fabricaţiei şi până la data puneri ei pe soclu în muzeu, numărul 2. Este amenajat în aer liber şi este singurul muzeu de acest gen din România. Este monument istoric şi datează din anul 1972.
  • Colectia de carte religioasa si icoane de la Protopopiatul Ortodox a fost transferată, în anul 2007, la Episcopia Ortodoxă Română din Caransebeş
  • Parcul Zoo
  • Atracţii botanice printre acestea se numără unele specii de arbori foarte rari în Europa.
    • Mimosa (arbore de mătase)
    • Tulipul (arbore de lalea)
    • Gingko (arborele pagodelor, arborele memoriei)
    • Chiparos (chiparosul de baltă)
    • Sakura (cireş japonez)
  • Muzeul de Istorie al Banatului Montan;
  • ' Muzeul de Locomotive cu Aburi;
  • ' Casa de Cultură a Sindicatelor;
  • ' Teatrul G.A. Petculescu;
  • Biblioteca Judeţeană Paul Iorgovici;
  • Biblioteca Franceză;
  • Biblioteca Germană;
  • Palatul Cultural (Cinematograful Cultural) 1928;
  • Casa Muncitorească Reşiţa;
  • Cazinoul Român, (Cazina), 1/4 sec. XX;
  • Biserica Evanghelică, sec. XIX /1901;
  • Casa Neff I cu baia publică, 4/4 sec. XIX;
  • Sinagoga, sec. XIX;
  • Uzina hidroelectrică Grebla şi Castelul de apă din amonte, 1903-1909;
  • Catedrala Ortodoxă Română Reşiţa Montană,” Adormirea Maicii Domnului,”1936;
  • Gara Reşiţa-Sud, 1932/ 1914;
  • Podul de la vamă, 1931, primul pod nituit şi sudat din ţară;
  • Ansamblu de clădiri muncitoreşti şi de raport din secolul XIX;
  • Biserica tip sală şi necropolă medievală, sec. XIV – XV.

Împrejurimi[]

  • Secu - lacul de acumulare cel mai apropiat de Reşiţa, care alimentează Reşiţa cu apă potabilă.
  • Văliug (Franzdorf) - aşezare creată după 1780 de oamenii care pregăteau cărbune de lemn pentru uzinele din Reşiţa. În 1908 - 1909 a fost construit aici un lac de acumulare (Lacul Vechi) de circa 12 ha, pentru necesităţile uzinelor siderurgice; după înfiinţarea unor noi furnale şi oţelării s-a realizat un al doilea lac (56 ha), lung de peste 3 km şi având un debit de 10 milioane mc apă.
  • Crivaia - de la Văliug încă 5 km, la extremitatea sudică a acestuia, într-o frumoasă poiană străbătută de apa Bârzavei.
  • Semenic - 10 km de la Văliug, staţiune turistică cu pârtii de schi pentru începători.
  • Gărâna (Wolfsberg) - sat cu folclor interesant, deşi în momentul de faţă populaţia de origine germană a emigrat aproape în totalitate, satul s-a transformat într-o zonă turistică şi începând cu 1993, anual, aici are loc la mijlocul luni iulie Festivalul de Jazz Gărâna.
  • Trei Ape - Staţiune turistică cu lac de acumulare situat la sud le satul Brebu Nou. De la baza acestui lac îzvorăşte râul Timiş. Adună apele pâraielor Brebu, Grădişte şi Semenic, iar apa de deversare din lac împreună cu izvorul de la baza acestuia formează râul ce a fost amintit mai devreme.
  • Peştera Comarnic
  • Cheile Carşului
  • Bocşa - localitate importantă la numai 18 km de Reşiţa.
  • Peştera Popovăţ
  • Ocna de fier - aici poate fi vizitată "Colecţia de minerale şi flori de mină" aparţinând lui Constantin Gruescu.
  • Dognecea - aşezare cu trecut bogat; mine de aur şi argint exploatate de romani. În nordul localităţii există două lacuri de acumulare - Lacul Mic, numit şi Lacul nuferilor, declarat rezervaţie botanică, şi Lacul Mare, numit şi La Zid, din cauza barajului construit pe pârâul Dognecea.
  • Ramna
  • Biniş - vechi şi vestit centru bănăţean de ceramică nesmălţuită unde se mai practică încă olăritul.
  • Berzovia - localitate menţionată în singurul fragment rămas din cronica războiului purtat de Traian împotriva dacilor.
  • Ezeriş - important punct fosilifer, cu exemplare de faună terţiară (gasteropode, lamelibranchiate)
  • Brebu (Weidental)
  • Lindenfeld - sat de pemi izolat în care mai locuiesc doar 2 oameni.

Personalităţi[]

  • Valeriu Traian Frenţiu (1875 - 1952), preot, doctor în Teologie, episcop român unit cu Roma.
  • Lucia Gruescu (n. 1952), artist fotograf, profesor de muzică.
  • Octavian Doclin (n. 1950), poet.
  • Cristian Chivu (n. 1980), jucător de fotbal.
  • Werner Stöckl, (n. 1952), jucător de handbal, campion mondial 1974.
  • Dinu Olăraşu (n. 1962), cântăreţ de muzică folk
  • Constantin Lucaci, sculptor monumentalist - a realizat Fantana Cinetrica a Resitei

Note[]

Legături externe[]

Template:Commonscat Template:Portal Banat

Instituţii[]

Template:Format:Orase-Caras Template:Reşedinţe de judeţ din România

Categorie:Banat Categorie:Oraşe în judeţul Caraş-Severin Categorie:Oraşe în România Categorie:Localităţi în Banat Categorie:Municipii în România

ar:ريشيتسا bg:Решица cs:Reşiţa de:Reşiţa en:Reşiţa eo:Reşiţa es:Reşiţa fr:Reşiţa he:רשיצה hr:Rešica hu:Resicabánya id:Reşiţa it:Reşiţa la:Reşiţa nl:Reşiţa nn:Reşiţa no:Reşiţa pl:Reşiţa pt:Reşiţa simple:Reşiţa sr:Решица sv:Reşiţa tg:Решитса zh:雷希察

Community content is available under CC-BY-SA unless otherwise noted.